Teritoriul comunei Cristesti se incadreaza in tipul de clima temperat- continentala excesiva. O caracteristica a climei este data de influenta moderatoare a padurilor din zona satului Oneaga, local existand un microclimat mai umed.
Temperatura medie anuala la nivelul comunei variaza intre 8,7 grade C si 10,5 grade C. Vanturile bat in marea lor majoritate din directia nord-vest (23,6%) din sud -est (18,7%) si din directia nord (10,7%)
Precipitatiile atmosferice anuale pe teritoriul comunei sunt in medie de 420 – 500 litri /mp cu tendinta de scadere in ultimii 10 ani
Reteaua hidrografica este compusa din parauri cu curgere permanenta si temporara si raul Miletin. acestea sunt:
- raul Miletin pe o distanta de 10 km pe teritoriul comunei
- paraul Furnicari cu o lungime de 1 km
- paraul Albia ce izvoraste din locul numit Padurea lui Balos situat pe dealurile ce inconjoara satul Unguroaia
- paraul Cornaci lung de 10 km
- paraul Putreda izvoraste din partea de nord a satului Cristesti.
Teritoriul comunei Cristeşti face parte din unitatea geomorfologica „Podisul Moldovei” pe o suprafata situată în partea de sud a judeţului şi din versanţi frământaţi, platourile mai omogene cuprinzind terenurile agricole, imaşuri situate între sate , cu înălţimi ce nu depăşesc 300 m altitudine. Acest relief este pretabil practicării agriculturii şi creşterii animalelor.
Principala resursă naturală o reprezintă pământul, într-o anumită măsură de bună calitate. Pe teritoriul comunei Cristeşti exista 2.645 ha de păduri compacte şi terenuri cu vegetaţie forestieră, în special în zona satului Oneaga, care pot asigura întro anumită măsură materia primă necesară pentru industrializarea lemnului.
La suprafată, solurile se individualizează printr-un orizont de şisturi argiloase şi formaţiunui lutoase.Altitudinea maximă este de 300 m pe dealul „ La Ocoale” ,iar minima este de 140 m pe şesul Ţărnii.
Solurile din comuna Cristeşti sunt variate datorita condiţiilor de formare. Asttfel, in zonele de şes sunt aluviuni nisipo-miloase slab înţelenite. Cu cât ne îndepărtăm de albiile minore apar solurile fertile, bune pentru păşuni şi practicarea agriculturii. Pe terase şi în zona interfluviului s-au format soluri brune cenuşii, acestea fiind cele mai răspindite pe teritoriul comunei, fiind soluri productive pentru culturile de porumb, grâu şi plante tehnice.