”În primăvara anului 1900 din iniţiativa şi cu sprijinul moral şi material al preotului Ioan Gaşpar, al ginerelui său Stăncescu Alexandru proprietar şi a câtorva creştini fruntaşi ai parohiei şi comunei Cristeşti s-a pus piatra fundamentală a construcţiei unui nou locaş de închinare, pe terenul proprietate a bisericii în centrul satului Cristeşti, întrucât biserica mică din lemn nu mai putea face faţă cerinţelor din ce în ce mai sporite ale credincioşilor parohiei.”

PAROHIA „SFÂNTUL PROROC ILIE” – CRISTEŞTI – BOTOŞANI

                Din anul 1901 s-au descoperit primele documente ce au dus la înfiinţarea parohiei noi şi desprinderea din Parohia “Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil“ Cristeşti Deal. Construcţia efectivă a început în anul 1910 sub directa preocupare a preotului IOAN GAŞPAR. Un rol decisiv l-a avut primarul localităţii ALEXANDRU STĂCESCU, ginerele preotului. Din tradiţia satului se păstrează informaţia conform căreia primarul, fiind şi preşedintele Asociaţiei Comunelor din Plasa Coşula, Judeţul Botoşani şi preşedintele unei Bănci regionale a instituit o taxă la intrarea în oraşul Botoşani, dinspre Iaşi. Această taxă reprezenta echivalentul unei cărămizi pentru ridicarea noii biserici din Cristeşti. La punerea pietrei fundamentale au contribuit cu ajutoare băneşti şi materiale enoriaşii şi oamenii de bună credinţă din acea vreme. Lucrările au fost executate de meşterul Ilie Leferman, după un plan al Casei bisericii, aprobat de Sfânta Mitropolie din Iaşi.

Construcţia ocupă o suprafaţă de 320,6 m.p. şi este executată din cărămidă pe temelie de piatră, în formă de cruce, cu două turle mari – cea de la intrare servind de clopotniţă cu trei clopote de mărimi diferite. Turla centrală are înălţimea de 19,6m (Pantocrator). Grosimea zidurilor este în medie de 0,70 m. Construcţia fiind susţinută de trei coloane puternice pe picioare groase de 1,50 m prevăzută cu cafas a cărui intrare se face prin grosimea zidului pe scări de piatră până la clopotniţă. Pridvorul este un adaos ulterior, destul de spaţios în care se oficiază diferite servicii religioase. Biserica este prevăzută cu uşă de intrare-ieşire prin altarul încăpător în partea de Miazănoapte. Stilul acestei construcţii după arcadele de la baza turlelor şi a coloanelor care susţin clădirea se apropie de cel bizantin adecvat stilului românesc. Iniţial construcţia a avut un plan desfăşurat pe porţiuni, dar se pare că planul iniţial în timpul executării a suferit unele modificări, ceea ce o apropie mai mult de stilul românesc. Catapeteasma este lucrată din lemn de paltin, prevăzută cu spaţii bine împărţite, icoanele fiind frumos executate de pictorul Livescu Petru şi care îi dau un aspect impunător. Pictura în interiorul bisericii a fost executată de zugravul Vasile Schelete. Se pare că materialele folosite au fost de proastă calitate, deoarece chipurile sfinţilor de abia se puteau vedea. S-a încercat spălarea picturii, dar s-a renunţat pentru că se ajungea la tencuială. Biserica în exterior – de jur împrejur – sub streaşină este prevăzută cu firide ce sunt înrămate în cărămidă roşie în relief. Probabil că în aceste firide, urmau să se execute chipuri de sfinţi. Ferestrele sunt mari şi ofera multă lumină. Biserica este dotată cu toate cele necesare exercitării cultului, mobilierul este vechi, aparţinând perioadei în care s-a ridicat biserica. Printre numeroasele obiectele de valoare amintim: policandrele din bronz, veşminte vechi, sfinte vase argintate şi aurite aparţinând sec. XIX – XX, o valoroasă bibliotecă cu cărţi scrise în chirilică şi română, o colecţie de icoane pictate pe lemn în ulei.

              Biserica a fost terminată în anul 1919, iar la 20 iulie acelaşi an a fost sfinţită de PS Gurie Grosu, delegatul IPS Pimen Georgescu, Mitropolit la Iaşi. La sfinţire au mai fost prezenţi Prea Cuv. Arhimadrint Teoctist Stupcanu, Protoiereul Alexandru Simionescu, preoţi, oficialităţi, învăţători şi toţi fiii satului.  Hramul iniţial a fost închinat Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. La sfinţirea bisericii din anul 2019 s-a adăugat un al doilea hram închinat Sfântului Proroc Ilie, 20 iulie. Acest al doilea hram devine hramul principal, iar hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil rămâne hramul bisericuţei de lemn din secolul al XVIII-lea.

              O contribuţie însemnată a avut Elena Kristescu, soţia boierului Theodor Kristescu. De la numele boierului se trage şi numele aşezării. Boieroaica Elena Kristescu a donat clopotul de gheaţă, cel din mijloc, din toate cele trei clopote. Clopotul cel mare este donat de morarul Matea Cristea cu familia adus de la turnătoria din Bucureşti. Matea Cristea a fost proprietarul morii pe apă la marginea satului Cristeşti, ieşirea spre Coşula.

               Preoţi slujitori: Pr. Ioan Gaşpar(† 86 de ani, 1939 – prezb. Elisabeta-Maria), Diaconul Gheorghe Carpen (diac. Profira), Pr. Ioan Buzilă( a slujit 10 ani la Cristeşti), Pr. Ioan Scurtu (prezb. Elena) 1946-1961, Pr. Constantin Lupu, Pr. Mihai Barnea (prezb. Didina), Pr. Aurel Chiroşcă (prezb. Lucica) 1973-1999, Pr. Constantin-Daniel Ţăranu, (prezb. Mihaela-Gabriela) 1 octombrie 2000 – prezent. În perioada 1992-1994 P.C. Pr. Chiroşcă Aurel a început restaurarea exterioară a celor două turle, înlocuire acoperiş şi ştablat din lemn, acoperiş cu tablă zincată nouă după modelul iniţial, împrejmuire cu gard toată curtea bisericii şi acasei parohiale, împrejmuire cu gard  la Cimitirul nou, în centrul satului aproximativ suprafaţă 1 ha.

                În prezent biserica se află în stadiul de restaurare şi repictare la interior în tehnica fresco de către pictorul bisericesc Ioan Huţanu din Băiceni Botoşani, ajutat de pictorul Ioan Palade din Botoşani. Între anii 2012-2019 s-au pictat altarul, turla centrală, naosul şi pronaosul până la nivelul geamurilor în proporţie de 65%. Pridvoarele, atât cel de la intrare cât şi cel de sub cafas, au fost restaurate. Pardoseala a rămas cea originală din mozaic. Uşile de la intrare au fost schimbate păstrându-se ornamentaţiile originale. În perioada rece a anului credincioşii se bucură de confortul încălzirii centrale asigurate de două centrale electrice şi două sobe din teracotă. Toate geamurile şi tâmplăria au fost înlocuite, încadrate de glafuri cu tencuieli şi finisaje noi adecvate.

                 Pe data de 21 iulie 2019, când s-au împlinit 100 de ani de existenţă, s-au  resfinţit altarul, sfânta masă şi pereţii exteriori ai bisericii, de către PS Calinic Botoşăneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor şi delegat al IPS Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. La sfinţire au participat P.C. Preot Lucian Leonte, Protoiereu al Protopopiatului Botoşani şi un însemnat sobor de preoţi.

Între ctitorii importanţi amintim pe dl Borfotină Lucian, Primar al comunei Cristeşti, în perioada 2016-2020, d-na Borfotină Nicoleta, mama primarului, dna. Rita Marcu si dl. Florin Marcu, matusa, respectiv verisorul primarului, d-l profesor şi inspector şcolar Asimionesi Dumitru cu soţia Ileana, Chirilă Radu şi Rodica, Grădinariu Valeriu şi Alina, Surdoae Petru şi Maria, Cuciureanu Alexandrina, Mihai Ileana, Lalac Veta, Peţenchea Oltiţa şi Teodor, Raţă Olga, Raţă Angela, Bocan Iordache şi Gheorghina, Apetroae Teodor-Daniel epitrop şi Anişoara, Apetroae Maricica şi Dumitru (†), Herghelegiu Dumitru şi Anica, Lazer Mihai şi Cristina, Peţenchea Mariana şi Eugen, Cazacu Victor (†) şi Laurenţia (Sv), Caşcaval Dumitru epitrop (†) – 15 ani epitrop şi Alexandrina, Chelaru Gheorghe (†) consilier şi Ileana, Cazacu Mihai şi Ileana, Grădinariu Toader şi Veronica, Chelaru Dumitru (97 ani, din care peste 40 de ani paraclisier şi epitrop).

                În curtea bisericii, la stradă, în partea de vest se află un copac secular. Un stejar batrân care face parte din codrii seculari prin care altă dată treceau oştenii şi răzeşii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Acest copac datează de aproximativ 400-450 de ani. În anul 2019, în ziua de Înălţarea Domnului, după o ploaie puternică arţarul din partea de sud a cedat şi s-a rupt. Şi acesta avea o vârstă de peste 450 de ani. 

Pr. paroh
Pr. Constantin-Daniel Ţăranu

Mormantul celor doi ctitori ai Bisericii Sfantul Ilie, Pr. Ioan Gaspar si Alexandru Stancescu (Foto: Ionut Tăbultoc)

GALERIE FOTO: